Si mie imi pasa! – campanie de constientizare a schimbarilor climatice

In perioada 25 noiembrie – 5 decembrie, in ParkLake se va derula campania de constientizare a schimbarilor climatice sub titlul ”Si mie imi pasa!”. Aceasta va include o expozitie cu 15 fotografii de impact, oferite prin amabilitatea organizatiei WWF Romania, precum si recomandari pentru un stil de viata mai prietenos cu planeta.

Schimbarile climatice reprezinta o amenintare foarte grava, iar consecintele lor afecteaza multe aspecte ale vietii.

In decursul a 150 de ani, temperatura medie a crescut cu aproape 0,8ºC in general si cu aproximativ 1ºC in Europa. Fara o actiune globala de limitare a emisiilor de gaze cu efect de sera, IPCC (Intergovernmental Panel on Climate Change – Grupul interguvernamental de experti in evolutia climei), se asteapta ca temperaturile globale sa mai creasca cu 1,8 pana la 4,0ºC pana in 2100. Acest lucru ar insemna o crestere a temperaturii de peste 2°C, incepand cu perioada preindustriala. Peste acest prag, este foarte probabil sa aiba loc schimbari ireversibile si posibil catastrofice. (Sursa: Agentia Europeana de Mediu)

Ce consecinte au schimbarile climatice asupra mediului?

  • Temperaturi ridicate – Criza climatica a dus la cresterea temperaturii globale medii si la inmultirea perioadelor de canicula (a valurilor de caldura). Temperaturile mai ridicate pot avea ca efecte cresterea mortalitatii, reducerea productivitatii si deteriorarea infrastructurilor. De asemenea, se estimeaza ca temperaturile mai ridicate vor cauza o schimbare in distributia geografica a zonelor climatice. Aceste schimbari modifica distributia si numarul multor specii de plante si animale, care sunt deja sub presiune din cauza pierderii habitatelor si a poluarii.

Cresterile de temperatura pot influenta si fenologia – comportamentul si ciclurile de viata ale speciilor de animale si plante. Daca se intampla acest lucru, atunci este posibil ca si numarul daunatorilor si al speciilor invazive sa creasca, la fel ca si incidenta anumitor boli umane.

Intre timp, ar putea sa scada randamentul si viabilitatea agriculturii si ale zootehniei sau capacitatea ecosistemelor de a furniza servicii si bunuri importante (cum ar fi aprovizionarea cu apa curata sau aer rece si curat).

Din cauza temperaturilor mai ridicate, apa se evapora mai repede, iar daca nu ploua, riscurile de seceta severa cresc.

Temperaturile extreme scazute (perioade de frig, ingheturi) ar putea deveni mai putin frecvente in Europa. Pe langa toate acestea, incalzirea globala afecteaza previzibilitatea evenimentelor si, prin urmare, capacitatea noastra de a reactiona in mod eficace.

  • Seceta si incendii forestiere – Din cauza schimbarilor climatice, multe regiuni europene se confrunta deja cu perioade de seceta mai frecvente, mai grave si mai indelungate. Seceta este un deficit neobisnuit si temporar de disponibilitate a apei, cauzat de combinatia dintre lipsa precipitatiilor si o evaporare mai mare (din cauza temperaturilor ridicate). Ea se deosebeste de deficitul de apa, care inseamna lipsa structurala de apa dulce pe tot parcursul anului ca urmare a consumului excesiv de apa. Secetele au adesea efecte de domino, de exemplu in ceea ce priveste infrastructura de transport, agricultura, silvicultura, apa si biodiversitatea. Ele reduc nivelul apei raurilor si al panzei freatice, incetinesc cresterea copacilor si a culturilor, conduc la cresterea atacurilor daunatorilor si favorizeaza incendiile forestiere.
  • Inundatii – Se estimeaza ca schimbarile climatice vor conduce la o crestere a precipitatiilor in multe zone. Cresterea volumului de precipitatii pe perioade indelungate va avea ca efect, in principal, inundatii fluviale si revarsari de rauri, in timp ce ruperile de nori pot provoca inundatii pluviale (atunci cand precipitatiile extreme provoaca singure inundatii, fara sa existe revarsari de ape).
  • Disponibilitatea apei dulci – Pe masura ce clima se incalzeste, modelele de precipitatii se schimba, evaporarea este mai mare, ghetarii se topesc, iar nivelul marii creste. Toti acesti factori afecteaza disponibilitatea apei dulci. Se estimeaza ca secetele mai frecvente si severe si cresterea temperaturii apei vor cauza o scadere a calitatii apei. Astfel de conditii stimuleaza dezvoltarea algelor si a bacteriilor toxice, ceea ce va agrava problema deficitului de apa care a fost cauzat in mare parte de activitatea umana.
  • Cresterea nivelului marii si zonele de coasta – Cresterea se datoreaza in principal expansiunii termice a oceanelor din cauza incalzirii. Insa topirea ghetii din ghetari si a calotei glaciare din Antarctica sunt alti factori care contribuie la acest fenomen. Se estimeaza ca Europa se va confrunta cu o crestere medie a nivelului marii de 60-80 cm pana la sfarsitul secolului, care va depinde in special de rata de topire a calotei glaciare din Antarctica. Pe langa alte efecte ale schimbarilor climatice, cresterea nivelului marii va spori riscul de inundatii si eroziune de-a lungul coastelor, cu consecinte semnificative pentru populatie, infrastructura, intreprinderi si natura in aceste zone.
  • Biodiversitate – Schimbarile climatice se produc atat de rapid incat multe specii de plante si animale nu reusesc sa se adapteze la timp. Exista dovezi clare care arata ca biodiversitatea reactioneaza deja la schimbarile climatice si ca va continua sa faca acest lucru. Printre efectele directe se numara modificari fenologice (la nivel de comportament si de cicluri de viata ale speciilor de animale si plante), modificari legate de abundenta si distributia speciilor, compozitia comunitara, structura habitatului si procesele ecosistemice.
  • Soluri– Schimbarile climatice pot agrava eroziunea, scaderea materiei organice, salinizarea, pierderea biodiversitatii solului, alunecarile de teren, desertificarea si inundatiile. Efectul schimbarilor climatice asupra stocarii carbonului in sol poate fi legat de modificarea concentratiilor atmosferice de CO₂, de cresterea temperaturilor si de modificarea regimului de precipitatii. Precipitatiile extreme, topirea rapida a zapezii sau a ghetii, revarsarile raurilor si inmultirea secetelor sunt toate evenimente legate de clima care influenteaza degradarea solului. Defrisarile si alte activitati umane (agricultura, schi) joaca, de asemenea, un rol important. Se estimeaza ca salinitatea solurilor va creste in zonele de coasta ca urmare a intruziunii apei sarate de mare, din cauza cresterii nivelului marii si a debitelor mici (periodice) ale raurilor.
  • Ape interioare – Temperatura apei este unul dintre parametrii centrali care determina starea generala de sanatate a ecosistemelor acvatice, deoarece organismele acvatice au intervale specifice de temperaturi pe care le pot tolera. Schimbarile climatice au dus la cresterea temperaturii apei raurilor si lacurilor si la scaderea calotei glaciare, ceea ce a afectat calitatea apei si ecosistemele de apa dulce.
  • Mediul marin – Impactul schimbarilor climatice, cum ar fi cresterea temperaturilor la suprafata marii, acidificarea oceanelor si schimbarea curentilor si a regimului vantului, vor modifica in mod semnificativ structura fizica si biologica a oceanelor. Schimbarile legate de temperaturi si de circulatia oceanica au potentialul de a schimba distributia geografica a pestelui. O crestere a temperaturii marii ar putea permite, de asemenea, extinderea speciilor alogene in regiuni in care acestea nu au putut supravietui anterior. Acidificarea oceanelor, de exemplu, va avea un impact asupra diferitelor organisme care secreta carbonat de calciu. Aceste schimbari vor avea un impact inevitabil asupra ecosistemelor costiere si marine, cu consecinte socioeconomice majore pentru multe regiuni.

Sursa: site-ul oficial al Uniunii Europene, disponibil aici .

Va asteptam!

Publicatii
23 noiembrie 2022